Contractul de societate civila

Societatea civila este un contract prin care două sau mai multe persoane (fizice sau juridice) se obligă, fiecare faţă de celelalte, să pună în comun aportul lor material şi/sau de muncă spre a constitui un fond şi să desfăşoare împreună o activitate în vederea atingerii unui scop patrimonial comun (beneficii sau foloase), foloasele sau pierderile fiind împărţite între ele.

Elemente de validitate

a) Consimţământul părţilor în vederea constituirii societăţii. Prin aceasta se deosebeşte societatea civilă de o simplă asociere în vederea realizării unor interese comune, dar care în lipsa intenţiei de a crea o societate civilă, nu reprezintă un contract de societate civilă.

Consimţământul trebuie să fie neviciat şi să provină de la persoane cu capacitate de exerciţiu deplină, sub sancţiune a nulităţii relative.

Contractul de societate nu poate fi încheiat de soţi, admiţându-se această posibilitate cu referire specială la contractul de societate comercială.

b) Participarea tuturor asociaţilor la constituirea fondului comun prin aducerea unui aport. Participarea poate fi şi inegală, dar în lipsa aportului social al tuturor părţilor nu poate exista contract de societate civilă.

c) Împărţirea între toate părţile contractante a foloaselor şi pierderilor. Sub sancţiunea nulităţii, legea interzice atribuirea foloaselor sau suportarea riscului pierderilor numai de către unul sau unii dintre asociaţi.

d) Scopul patrimoniului comun (scopul lucrativ) trebuie să fie licit, sub sancţiunea nulităţii absolute.

În cazurile de nulitate – absolută sau relativă – a contractului, asociatul poate cere restituirea aportului social. Dacă până la constatarea nulităţii societatea a funcţionat, realizând beneficii sau înregistrând pierderi, în raport cu terţii de bună-credinţă se produc aceleaşi efecte ca şi cum ei ar fi contractat cu o societate civilă; în raporturile dintre asociaţi, împărţirea beneficiilor şi pierderilor proporţional cu aportul social, dacă nu se poate angaja răspunderea civilă delictuală a unor asociaţi pentru nulitatea contractului sau dacă nu intervine, în privinţa beneficiilor, sancţiunea penală a confiscării.

Contractul de societate civila

Caractere juridice

Societatea civilă este un contract civil, cu scop lucrativ, sinalagmatic, cu titlu oneros comutativ, consensual, cu executare succesivă şi încheiat intuitu personae.

1) Caracterul civil

Acest caracter deosebeşte societăţile civile de societăţile comerciale. Societatea civilă, neavând calitate de comerciant cu încheie acte subiective sau obiective de comerţ.

Caracterul civil implică următoarele consecinţe:

- nu poate fi supusă reorganizării şi lichidării judiciare;

- litigiile în care figurează sunt în competenţa instanţelor civile;

- societatea civilă nu are personalitate juridică, această trăsătură fiind de natura societăţii civile, legea neconferind dar nici interzicând ca o societate civilă să dobândească personalitate juridică.

2) Caracterul lucrativ (patrimonial)

Acest caracter este de esenţa societăţii civile, membrii ei urmăresc realizarea unor foloase patrimoniale pe care să le împartă între ei. Prin aceasta se deosebeşte de asociaţiile şi fundaţiile fără scop lucrativ.

Noţiunea de scop lucrativ nu trebuie interpretată în sensul realizării de beneficii băneşti, acestea putând fi şi de altă natură.

3) Caracterul sinalagmatic

Fiecare asociat se obligă faţă de ceilalţi să-şi aducă aportul social şi să desfăşoare activitatea la care s-a obligat. El se deosebeşte de celelalte contracte sinalagmatice prin faptul că obligaţiile fiecăruia dintre asociaţi coincid, întrucât scopul comun le uneşte.

4) Caracterul oneros comutativ

Fiecare parte doreşte obţinerea unui avantaj, cu particularitatea că asociatul nu primeşte un echivalent în schimbul aportului adus ci va beneficia alături de toţi de beneficiile obţinute. Astfel fiind, urmează să I se aplice regulile care guvernează contractele cu titlu oneros.

Obligaţiile asociaţiilor fiind cunoscute din momentul încheierii contractului şi nedepinzând de un eveniment viitor şi incert, contractul de societate civilă este un contract comutativ.

5) Caracterul consensual

Contractul de societate poate fi încheiat prin simplul a cord de voinţă al părţilor, fără a fi supus vreunei forme speciale.

Dovada contractului între părţi se face prin înscris, în care să fie menţionate: scopul societăţii, aporturile sociale, modul de repartizare a beneficiilor şi pierderilor, durata societăţii etc. Nu se impune respectarea regulii multiplului exemplar.

Terţele persoane pot dovedi existenţa societăţii prin orice mijloace de probă, ele neavând posibilitatea de a-şi procura o dovadă scrisă.

Părţile pot opune terţilor contractul de societate dacă are dată certă.

6) Contract de societate este un contract cu executare succesivă, asociaţii fiind obligaţi între ei pe toată durata societăţii.

7) Contract încheiat intuitu personae

Societatea civilă se încadrează în cadrul societăţilor de persoane iar nu de capitaluri.

Nici unul dintre asociaţi nu poate ceda drepturile pe care le are la societate şi nici nu-şi poate substitui o altă persoană ori asocia o a treia persoană la societate fără învoirea unanimă a tuturor asociaţilor.

Asociatul poate asocia o a treia persoană , dar numai în privinţa părţii ce are în societate, asociaţi sau creditorii societăţii putând acţiona împotriva terţului numai pe cale oblică.

Societatea încetează la moartea unuia dintre asociaţi, neoutând fi continuată în persoana moştenitorului asociatului decedat.

Domeniul de aplicare

1) Contractul de societate se poate încheia între persoane fizice în vederea construirii unei case cu mai multe apartamente ori alte construcţii sau în vederea realizării unui alt scop patrimonial comun. De asemenea există posibilitatea constituirii de societăţi civile de către persoane juridice de drept public sau privat, potrivit principiului specialităţii capacităţii de folosinţă, pentru construirea unor clădiri social-culturale sau chiar între persoane fizice şi persoane juridice.

2) Între meseriaşi pentru exercitarea în comun a meseriei se poate constitui o societate civilă, deoarece executarea lucrării de către meseriaşi – cu materialul clientului sau chiar cu materialul furnizat de ei – nu reprezintă fapte obiective de comerţ.

3) În materia legii 51/1995, pentru organizarea şi exercitarea profesiei e avocat,  şi a Legii 36/1995, Legea notarilor publici şi activităţii notariale.

Potrivit legii, profesia de avocat se poate exercita nu numai în cabinete individuale, dar şi în cadrul unei societăţi civile profesionale sau în cabinete asociate. În cazul societăţii civile profesionale, constituită din doi sau mai mulţi avocaţi definitivi, raportul civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, indiferent care din membrii acesteia îndeplineşte serviciul profesional. Tot prin contractul de societate civilă se realizează şi asocierea cabinetelor individuale în scopul exercitării în comun a profesiei; rezultă că şi cabinetele asociate sunt tot societăţi profesionale, însă drepturile avocaţilor titulari ai cabinetelor asociate păstrează caracterul personal. De asemenea legea prevede, posibilitatea de grupare a avocaţiilor pentru a-şi crea facilităţi economice comune, contractul de grupare fiind de fapt un contract de societate civilă.

Posibilităţile de asociere în cadrul unui birou a mai mulţi notari publici este prevăzută de Legea 36/1995. Însă notarii publici, ale căror acte sunt de autoritate publică îşi pot desfăşura activitatea numai în nume personal, fiind exclusă exercitarea ei în numele asociaţiei.

4) În domeniul agricol, contractul de societate civilă are o largă aplicabilitate.

Asocierea proprietarilor de terenuri agricole în vederea exploatării lor, a fost reglementată de Legea 36/1991. Potrivit acesteia asocierea se poate realiza în mai multe forme:

- prin constituirea de societăţi comerciale;

- prin constituirea de societăţi agricole, care sunt societăţi de tip privat cu scop lucrativ, de natură cooperatistă ce au ca obiect exploatarea agricolă a pământului, uneltelor, animalelor şi altor mijloace aduse în societate, precum şi realizarea de investiţii de tip agricol. Această societate nu are caracter comercial;

- prin constituirea de asocieri simple, fără personalitate juridică, pe bază de înţelegere între două sau mai multe familii (persoane), având ca scop exploatarea terenurilor agricole, creşterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, condiţionarea, prelucrarea şi vânzarea produselor, prestarea unor servicii etc.; în cazul în care asociaţii doresc putând să încheie un contract de societate  civilă.

Descopera mai multe servicii pe pagina Avocat.