Încheierea contractelor

Forma contractelor

- În art. 1178 N.C. Civ este enunţat principiul libertăţii formei, în sensul că încheierea contractului se realizează prin simplul acord de voinţă al părţilor, capabile de a contracta, dacă legea nu impune o anumită formalitate.

Consensualismul

• Spre deosebire de vechea reglementare, NCC consacră în mod expres principiul consensualismului prin dispoziţiile art. 1178 referitoare la libertatea formei şi ale art. 1240 privitoare la formele de exprimare a consimţământului.
• Conform art. 1240 NCC voinţa de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris. Voinţa poate fi exprimată şi printr-un comportament care, potrivit legii, convenţiei părţilor, practicilor stabilite între acestea sau uzanţelor, nu lasă nicio îndoială asupra intenţiei de a produce efectele juridice corespunzătoare. Ca atare, manifestarea de voinţă a părţilor produce efecte juridice fără alte formalităţi speciale.

y Exemple de contracte care se încheie valabil consensual: „contractul de locaţiune se consideră încheiat îndată ce părţile au convenit asupra bunului şi preţului” - art. 1781; „contractul de mandat poate fi încheiat în formă scrisă, autentică ori sub semnătură privată, sau verbală” - art. 2013.

Forma cerută ad validitatem (adsolemnitatem).

y Forma cerută pentru validitatea actului juridic este acea condiţie specială şi esenţială care presupune îndeplinirea unor formalităţi prevăzute de lege, în absenţa cărora actul nu ar putea lua naştere în mod valabil.

• NCC prevede anumite situaţii în care forma scrisă este o condiţie de validitate, caz în care inclusiv înscrisul sub semnătură privată este suficient pentru satisfacerea cerinţei legale, însă în anumite cazuri este cerută forma înscrisului autentic.
• NCC prevede în art. 1242 alin. 2 că „dacă părţile s-au învoit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă, pe care legea nu o cere, contractul se socoteşte valabil chiar dacă forma nu a fost respectată”. Nerespectarea formei cerute ad solemnitatem, având în vedere că reprezintă un element constitutiv al actului, se sancţionează cu nulitatea absolută.

! Exemple de contracte pentru care este cerută forma scrisă ca şi condiţie de validitate: contractul de arendare - art. 1838 alin.(1); fidejusiunea - art. 2282.

! Exemple de contracte pentru care este cerută forma autentică pentru validitatea actului: vânzarea unei moşteniri - art, 1747 alin.(2); contractul prin care se înfiinţează o societate cu personalitate juridică - art. 1884 alin. (2); contractul de întreţinere - art. 2255; convenţiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară - art. 1244.

Forma ad probationem.

• Forma ad probationem este acea condiţie impusă de lege sau de părţi, care constă în întocmirea unui înscris cu scopul de a proba actul juridic civil valabil încheiat.
• Conform art. 1241 N. C. civ., înscrisul care constată încheierea contractului poate fi sub semnătură privată sau autentic, având forţa probantă prevăzută de lege (respectiv, de element constitutiv al contractului sau doar aceea de valoare probatorie). Această condiţie este instituită, de pildă, în cazul contractului de tranzacţie sau al contractului de depozit voluntar. Nerespectarea formei cerute ad probationem nu atrage nevalabilitatea actului, aşa cum se întâmplă în cazul formei ad validitatem, ci imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de probă.

! Exemple de contracte care se încheie în formă scrisă numai pentru dovada contractului: contractul de comision art. 2.044 alin.(2), contractul de consignaţie - art. 2055; contractul de depozit - art. 2104, contractul de asigurare - art. 2200 alin. (1)

Forma cerută pentru opozabilitate fată de terţi.

• Prin forma cerută pentru opozabilitatea faţă de terţi a actului juridic se înţelege acea condiţie necesară pentru ca actul juridic să fie opozabil şi persoanelor care nu au participat la încheierea lui, în

scopul ocrotirii drepturilor şi intereselor lor. Aceasta este o cerinţă prevăzută pentru protejarea terţilor faţă de efectele prejudiciabile ale unor acte juridice.

• Se asigură prin îndeplinirea unor formalităţi de publicitate, în special prin înscrieri sau notări în cartea funciară pentru înstrăinările de drepturi imobiliare, sau înscrieri în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, pentru gaj şi alte garanţii reale mobiliare.
• Prin art. 1244 NCC, cu referire la forma cerută pentru înscrierea în cartea funciară, se prevede necesitatea încheierii prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute, a convenţiilor care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară. Nerespectarea formei cerute pentru opozabilitatea faţă de terţi a actului juridic este sancţionată cu inopozabilitatea actului juridic, ceea ce înseamnă posibilitatea, pentru terţul interesat, de a ignora actul invocat de părţi împotriva sa.

Condiţii de formă pentru modificarea contractului

Art. 1.243 prevede că, „dacă prin lege nu se prevede altfel, orice modificare a contractului este supusă condiţiilor de formă cerute de lege pentru încheierea sa”.

Contractele electronice

Noul Cod civil reglementează forma contractelor electronice în art. 1245, respectiv prevede că acele contracte care se încheie prin mijloace electronice sunt supuse condiţiilor de formă prevăzute de legea specială.