Prescripția răspunderii penale - Update

Cauza care înlătură răspunderea penală

Prescripţia înlătură răspunderea penală.

Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul:

1. a) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise;
2. b) infracţiunilor de omor și omor calificat şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.

Prescripţia nu înlătură răspunderea penală nici în cazul infracţiunilor prevăzute la lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii.

Este o cauză de înlăturare a răspunderii penale constând în stingerea dreptului statului de a trage la răspundere penală pe infractor, ca urmare a neexercitării sale în termenul prevăzut de lege.

Are caracter real. Operează din oficiu, nu din momentul constatării.

Imprescriptibilitatea vizează orice formă a infracțiunii, indiferent dacă a fost monisă în majorat sau minorat.

Sunt prescriptibile: uciderea la cererea victimei, uciderea din culpă.

Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:

1. a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
2. b) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
3. c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
4. d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
5. e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.

Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la data săvârşirii ultimului act.

În cazul infracţiunilor progresive, termenul de prescripţie a răspunderii penale începe să curgă de la data săvârşirii acţiunii sau inacţiunii şi se calculează în raport cu pedeapsa corespunzătoare rezultatului definitiv produs.

În cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului.

Termenele se raportează la maximul special al pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunile în formă consumată, chiar dacă fapta săvârșită a rămas la stadiul de tentativă.

Dacă legea prevede pedepse alternative, raportarea se face la pedeapsa cea mai grea.

Efecte:

- nu se mai pot aplica pedepse sau lua măsuri educative;

- deși efectele sunt obligatorii, suspectul respectiv inculpatul poate cere continuarea procesului;

- produce efecte in rem, profitând tuturor participanților.

Nu produce efecte asupra:

- măsurilor de siguranță, cu excepția confiscării extinse, în cazul acesteia fiind necesară o hotărâre judecătorească de condamnare;

- drepturilor persoanei vătămate;

- acțiunii civile din cadrul procesului penal.

Potrivit art.155 Cod Penal, cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.

După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie.

Întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii dintre ei.

Termenele prevăzute, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.

Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale.

Produce efecte in rem.

Nu se referă doar la actele ce trebuie comunicate, ci la orice act de procedură valabil îndeplinit.

Actele de întrerupere atrag neluarea în calcul a intervalului de timp scurs de la data săvârșirii infracțiunii și până la data îndeplinirii actului care face să curgă un nou termen de prescripție.

Poate avea loc întreruperea de mai multe ori.

 Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale este suspendat pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal.

Prescripţia îşi reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.

Produce efecte in personam.

Punerea în mișcare a acțiunii penale ori continuarea procesului penal sunt împiedicate de o dispoziție legală sau de o împrejurare neprevăzută, de neînlăturat.

Prescriptia raspunderii penale

Prescriptia raspunderii penale

Prescriptia raspunderii penale are ca efect înlăturarea răspunderii penale pentru fapta săvârşită. De aceea se consideră că, în dreptul penal, prescripţia reprezintă o sancţiune la adresa pasivităţii organelor judecătoreşti care au avut dreptul să-l tragă la răspundere pe infractor. Efectul prescripţiei răspunderii penale este similar cu cel al amnistiei antecondamnatorii.

Termenele de prescripţie se determină în funcţie de natura şi durata sancţiunii prevăzute de lege pentru fapta care se prescrie:

- dacă este o pedeapsă cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 15 ani, termenul este de 15 ani;

- dacă este o pedeapsă cuprinsă între 10-15 ani, termenul este de 10 ani;

- dacă este o pedeapsă cuprinsă între 5-10 ani, termenul este de 8 ani;

- dacă este o pedeapsă cuprinsă între 1-5 ani, termenul este de 5 ani;

- dacă este o pedeapsă cu închisoarea până la un an sau amenda, termenul este de 3 ani.

În urma intrării în vigoare a Legii nr.278/2006, a fost introdus alin.11 al art.122, potrivit căruia termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru persoana juridică sunt:

a) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită de persoana fizică pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani;

b) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită de persoana fizică pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani sau amenda.

Dispoziţiile art. 121-124 privind condiţiile în care operează prescripţia în cazul persoanei fizice sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice (conform art.122 alin.2 C.pen.).

Termenul de prescripţie începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii (când se produce rezultatul în cazul infracţiunilor de rezultat, când are loc acţiunea sau inacţiunea în cazul infracţiunilor formale şi când se epuizează infracţiunea în cazul infracţiunilor cu durată de executare). În cazul minorilor termenele de prescripţie se reduc la jumătate.

Prescriptia raspunderii penale

Aşadar, în cazul minorilor operează o dublă reducere pentru că termenul de încercare se calculează în funcţie de limitele pedepsei reduse la jumătate, iar apoi termenul astfel calculat se reduce şi el la jumătate (în cazul unei pedepse cu închisoarea de la 5-15 ani termenul de încercare va fi de 4 ani).

Întreruperea prescripţiei: are loc atunci când intervine un act de tragere la răspunderea penală a făptuitorului sau atunci când se efectuează orice act de procedură care trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului(fac parte din această categorie arestarea, citaţia, confruntarea etc.).

Suspendarea cursului prescripţiei: are loc atunci când, potrivit legii, există o cauză care împiedică punerea în mişcare sau continuarea acţiunii nepenale (de exemplu, în cazul infracţiunilor care intră sub incidenţa legii penale române în baza principiului realităţii, acţiunea penală se pune în mişcare numai cu autorizarea procurorului general; până când intervine această autorizare, cursul prescripţiei este suspendat).

De asemenea se consideră suspendat cursul prescripţiei şi în caz de întrerupere a procesului penal pe motivul existenţei unei boli grave a învinuitului sau inculpatului. Altă situaţie în care se întrerupe termenul este cea în care intervine un eveniment imprevizibil sau insurmontabil care împiedică desfăşurarea unor acte de procedură(localitatea în care s-a comis infracţiunea e izolată din cauza unor calamităţi naturale).

Diferenţa dintre întreruperea şi suspendarea prescripţiei: după întrerupere începe să curgă un nou termen de la începutul său, iar după suspendare cursul termenului continuă după dispariţia cauzei de suspendare, luându-se în calcul şi perioada anterioară intervenirii suspendării.

Pentru a evita o prescripţie perpetuă, legiuitorul a reglementat o prescripţie specială care are ca efect înlăturarea răspunderii penale pentru fapta comisă indiferent de numărul întreruperilor dacă termenul de prescripţie a fost depăşit cu jumătate din durata sa.

Acceseaza pagina Avocat drept penal Iasi pentru mai multe informatii.